---

Ne numim Patagon - Kogaion...

Este firesc sa va intrebati de unde vine aceasta denumire. Primul termen, „Patagon”, se poate interpreta din doua prisme. Prima deriva din portughezul patagón, care inseamna om cu picioare lungi, lucru care sugereaza rezistenta la mers sustinut, fapt care se intampla si in unele din drumetiile noastre. A doua, care de fapt este strans legata de prima, se refera la locuitor al Patagoniei, regiune din Chile si Argentina, extrem de aspra si neprimitoare, dar de o salbaticiune si frumusete spectaculoase, motiv pentru care este ravnita de turisti, exploratori, geologi, etc. Dealtfel, tot aici se afla si orasul Ushuaia, considerat cel mai sudic oras de pe glob, foarte apropiat de Polul Sud. Ca o paranteza, in aceasta regiune se afla multe toponime romanesti. Poate parea uimitor dar explicatia este simpla, ele datorandu-se romanului Iulius Popper, inginer, aventurier, explorator si cartograf genial, considerat conchistadorul Patagoniei si cel care a pus bazele societatii capitaliste intr-o Argentina de agricultori si pastori de vite. El a numit astfel munti si rauri dupa Rosetti, Carmen Sylva (pseudonimul de poeta al reginei Elisabeta I a Romaniei, in numele careia a declarat ca a „cucerit” acele regiuni salbatice ale Tarii de Foc), laguna Filaret, promontoriul Sinaia, si multe altele.

Oricum, desi ambele acceptiuni de mai sus ale termenului de „Patagon”, pot fi relationate prin ceea ce simbolizeaza cu activitatea clubului nostru, ratiunea care a stat la baza acestei denumiri este marca Patagonia, una dintre firmele de top in randul producatorilor de echipament profesional pentru deplasari in conditii de clima extreme, care la randul lor si-au insusit denumirea tot dupa celebra regiune a Americii de Sud, probabil plecand tot de la ideea conditiilor climatice vitrege ale acelei regiuni, dar si a interesului de care aceasta se bucura in randul aventurierilor exploratori, alpinisti, geologi, etc.

 

Prima dilema fiind lamurita, este randul sa trecem la dezambiguizarea celui de-al doilea termen, cel de „Kogaion”. Aici lucrurile sunt putin mai complicate si este necesara o afundare in negurile, istoriei, mitologiei si etimologiei dacice si chiar a civilizatiilor proto-indo-europene. Pentru moment este suficient sa stim ca denumirea deriva din traco-dacul „Kogaionon” care era toponimul desemnat (denumirea) muntelui sacru al dacilor. Dar cum stabilirea etimonului sau etimoanelor din care provine si dezambiguizarea sensurilor acestora este o misiune dificila care propune mai multe variante posibile, este necesara o cunoastere prealabila  a contextului mitologic si istoric in care este plasat acest munte sacru.

Mitologicul munte dacic este sediul/locuinta marelui preot dac Zamolxe, ulterior zeificat in constiinta colectiva. Nu sunt atestari clare referitoare la perioada in care a trait Zamolxe. Unii atribuie ca an de referinta al acelei perioade 1400 i.e.n., in timp ce alte surse il mentioneaza ca discipol (sau uneori sclav) al lui Pitagora, acesta din urma traind intre 580 i.e.n. si 500 i.e.n. Cert este ca el a avut peregrinari prin Egipt si Orient, dupa care s-a intors in tinuturile dacice natale unde a avut mare influenta in viata sociala, spirituala dar si politica si administrativa a dacilor, insusi regele supunandu-se cuvantului lui Zamolxe in anumite privinte. Strabon, vorbeste despre Marele Zeu Zamolxe ca despre un invatat care a facut lungi peregrinari in Egipt si Elada antica, unde a avut acces la cele mai rafinate cunostinte ale epocii. Reintors in Dacia, a fost recunoscut drept profet, invatator, reformator religios, impartasind dacilor cunostinte astronomice, medicale, stiintifice sau doctrinar-religioase. Desi la daci nu se poate vorbi de o religie monoteista, Zamolxe a devenit, ulterior, principalul zeu al panteonului dac. Ar mai fi multe de spus despre Zamolxe, dar nu el face obiectul acestui articol, deci ne vom opri aici.

Remarcabil este ca acest Kogaionon, nu este doar muntele sacru al dacilor, ci, asa cum atesta legendele si traditiile vechi, insusi muntele sacru al antichitatii, capatul lumii, Olimpul pre-elenic despre care vorbesc Hesiod si Homer. Dacii, si nu numai ei, vedeau in Kogaion centrul suprem al lumii, acea Axis Mundi (conform lui Eliade – vezi „Sacrul si profanul” – aceasta Axis Mundi este vazuta, nu numai la daci dar ca si acceptiune genarala, ca o axa suprema care uneste cele 3 planuri: planul htonic – adica lumea de sub pamant – planul terestru si planul cosmic; ca o confirmare a acestei ipoteze, Zamolxe mai este numit in unele izvoare si Zeul celor Trei Lumi). Legendele grecesti vorbesc despre Axis Hiperboreus (axa nordului indepartat), pe care o localizeaza in Dacia, si care se identifica cu aceasta Axis Mundi, avand obarsia la capatul lumii pe muntele sacru.

Cunoscand acestea de mai sus se lanseaza doua ipoteze principale privitor la etimologia termenului Kogaion:

Prima, si cea mai plauzibila este aceea ca etimonul Kogaionon este o pronuntare adaptata a lui Kagaion derivat din traco-dacul „ kaga” care inseamna sacru. Strabon spune in cartea a 7-a a Geografiei sale: „Muntele unde se afla acea pestera a fost socotit sfant, si s-a numit asa Muntele Sfant, i se zicea Kogaionon [...]”

Cea de-a doua propune termenul ca provenind din „koga”, care inseamna cap si „gaion” care inseamna pamant; astfel kogaion ar insemna capatul pamantului, ceea ce coincide cu statutul pe care il avea muntele sacru al dacilor, acela de a se afla la capatul lumii.

Ca o expansiune a subiectului, problema localizarii Muntelui Sacru, este o problema intens dezbatuta de cercetatori, vehiculandu-se varianta ca acesta ar Bucegiul (Pestera Ialomitei fiind Pestera lui Zamolxe – reprezentand lumea subpamanteana; platoul megalitilor Babele si Sfinxul ar corespunde in opinia unora cu locatia Cetatii Babarului – babele sunand aproape la fel cu sumerianul Bab Ili care se traduce prin „templul zeului”- reprezentand planul terestru; iar varfurile Gavane, Ocolit si Omu ar reprezenta Altarul sau Intreitul Stalp al Cerului – reprezentand planul cosmic).

Al doilea munte candidat la acest statut de Munte Sacru este Ceahlaul prin varful Toaca, despre care se crede ca inglobeaza o piramida subterana construita de daci.

De asemenea se mai crede ca Kogaionul ar putea fi muntele Gugu, in apropiere de cetatea Sarmizegetuza, sau Dealul Gradistii – locatia efectiva a ansamblului de sanctuare de la Sarmizegetuza. Unele ipoteze sustin chiar ca dacii aveau un ansamblu de munti sacri, toti denumiti Kogaionon, astfel toate variantele de mai sus corespunzand muntelui sacru, aceasta parere fiind cea mai putin plauzibila.

In concluzie,  „Kogaion” vine din „Kogaionon”, care desemna Muntele Sacru al Dacilor, in principal si al lumii antice, in general.

---

Legenda incepe pe www.patagon-kogaion.ro!