| Capitolul 9.1 - Cheile Sohodolului |
|
|
|
Capitolul 9.1 - Cheile Sohodolului 21-24 mai 2010 articol scris de Florin Leahu Am plecat din nou de-acasă, N-avem stâmpăr, nici potol, Să-mblânzim sub talpa noastră Zbuciumatul Sohodol.
Ca un zmeu turbat se-nalţă, Creştetu-i lovind de zări, Ne mugeşte surd în faţă, Apă înghiţind pe Nări.
Am dormit simţind alături Răsuflarea lui vuind, Se-auzea plăcut din corturi Ca un murmur de colind.
Prin Inelul său de Piatră, Ne privi trufaş de sus. Fără teamă, ceata noastră, Şi-l dori sub paşi răpus.
Dup-un ceas de osteneală Şi-ncă unul de mirări Şi plăcută lâncezeală Pe mirifice cărări,
Am călcat acea podoabă Dăltuită de nămeţi Şi de vânturi şi de apă Şi de seculii răzleţi.
Vântul faţa ne-mpresoară Şi stafide împărţim, Sufletele se-nfioară Îmbătate de-nălţimi.
La întoarcere oprirăm În oraşul de pe Jii Unde cu nesaţ sorbirăm Cu ochi sinceri de copii
Monştrii mari din fier şi piatră Ce prin parcuri stau supuşi Cu pricepere măiastră De tenacele Brâncuşi.
Ne pornim de-acum spre gară, Făr’ de-al inimii avânt... Vom veni şi-a doua oară, Să ne credeţi pe cuvânt!
Comentarii (2)
![]() niciodata viata nu fu mai frumoasa... scris de ionica zaharia, June 06, 2010
Imi pare atat de bine ca surprinzi (in mod placut): bravo Cappy!
Nu cred ca rima este neaparat necesara, dar efortul este remarcabil, ca si rezultatul. Foarte bine! Scrie un comentariu
Logati-va pentru a putea scrie un comentariu .
|


Sohodol - 21 Martie 2010 








